Do You Remember Me 1d
Aria's P.O.V. Oh... Stiam ca vom fi nevoiti sa ne vedem la unmomentdat, dar nu ma asteptam la asta. Stateam ca o proasta in mijlocul strazii si aratam penibil. Ca sa nu mai zic nimic de faptul ca aveam in mod clar parul in ultimul hal. " Tu te auzi? Vorbesti de parca l-ai placea!" Cine naiba esti? " Sunt constiinta ta, blondo. Cine puteam fi." Un psihopat care a descoperit cum poate intra in mintile oamenilor?! " Ha ha ha... ce sa zic... In fine, nu te indeparta de la subiect! De cand iti pasa tie cum aratai in fata lui?" De cand iti pasa tie de ce imi pasa mie? " Ai grija, pustoaico! Ca ma superi si plec!" O zici de parca ai putea! " Nu spune asta de doua ori, ca nu stii ce se poate intampla! Si as pleca imediat... dar ai mutrita asta prea draguta." - Mami, de ce vorbeste fata aia singura? a intrebat un baietel, aratand inspre mine, iar mama lui l-a tras mai tare langa ea, departandu-l pe cat putea de mine. " Idioato! Nu mai vorbi cu voce tare!" Am continuat sa bomban pana am reusit intr-un final sa ajung la apartamentul meu, cumparat de tata special pentru mine. Mi-am lasat valizele la intrare si l-am cercetat fugar. Avem o baie, o bucatarie, un dormitor si o camera de oaspeti destul de spatioasa. Poate ca nu era un apartament urias mobilat cu cele mai scumpe lucruri, dar era curat si imi creea senzatia de acasa. M-am intors in hol si mi-am luat valiza, taraind-o pana in camera mea si m-am apucat de despachetat. *** M-am uitat multumita la camera mea. Imi pierdusem toata dupa-amiaza asezand hainele si alte cateva obiecte la locurile lor, ba chiar reusisem sa imi pun lenjeria pe pat si sa lipesc pe usa un poster urias cu Cher Lloyd. Patul alb cu baldachin mergea foarte bine cu mobila stil vechi de aceeasi culoare, ce contrastau perfect cu peretii lila si covorul moale, pufos. M-am aplecat si am scos din geanta si ultima poza inramata care imi mai ramasese : eu si Harry cand eram mici. Am asezat-o pe birou, apoi am privit incantata totul, momentul de multumire fiindu-mi intrerupt de stomacul care imi ghioraia enervant. Mi-am aruncat o jacheta pe umeri si am insfacat i gentuta, apoi, incaltandu-mi din nou sandalele, am iesit din apartament si am inceput sa ratecesc pe strazi. " Unde morcovii mei pot sa gasesc si eu ceva decent de mancare pe aici? " M-am oprit si am studiat imprejurul. Nu stiam exact unde ajunsesem, dar puteam jura ca asta era centrul orasului. Fiind seara, era destul de aglomerat, dar probabil asa era mereu in Londra, spre deosebire de mica localitate din care veneam eu. Am facut ochi mari cand, pe partea cealalta a drumului, in fata unui restaurant am vazut-o pe ea, pe idolul meu si cea mai draguta cantareata din lume. Am traversat rapid si m-am apropiat de ea. - Cher Lloyd? am intrebat, iar ea s-a intors surprinsa inspre mine, acordandu-mi un zambet. Buna, eu sunt Aria! i-am zis. S-a uitat lung la mine, apoi mi-a intins o fotografie cu autograful ei si a dat sa plece. - Stai! Nu de asta am venit la tine. i-am zis. - Atunci? m-a intrebat ea. - Voiam sa te intreb daca stii vreun loc in care pot manca. i-am zis, apoi m-am simtit ca o idioata. Ce om normal isi intalneste idolul vietii ca sa il intrebe unde poate manca. Cher m-a privit surprinsa cateva clipe, apoi a izbucnit in ras. - Stii ce? Hai sa mancam amandoua. De fapt, si mie mi-e cam foame. mi-a zis dupa ce s-a potolit. Am intrat in restaurantul de langa noi si ne-am asezat la o masa, asteptand sa ni se aduca meniurile. - Aria ziceai ca te cheama? m-a intrebat ea. - Da. Aria Wallence. i-am zis deschizand meniul care tocmai ne fusese adus. Probabil ma crezi o ciudata. i-am zis in cele din urma. - Ciudata? Nici de cum. De fapt, esti chiar draguta. Esti prima persoana care ma opreste pe strada sa ma intrebe unde poate manca. De fapt nu esti prima. a zis repede, razgandindu-se. Niall m-a mai intrebat asta. El mereu intreaba asta. De fapt, asta e localul lui preferat. - Cine e Niall? Parca il chema altfel pe iubitul tau. i-am zis, iar ea a parut un pic socata. - Niall Horan... 1/5 din acea trupa faimoasa de baieti, One Direction. - Scuze... nu sunt fana. Urasc trupa. i-am zis rapid. Dar pe tine te ador! apoi mi-am acoperit imediat gura. " Iar ai zis o prostie, ce naiba ai azi?" mi-a zis constiinta mea. - Pai, sincera sa fiu, sunt usurata. Credeam ca ma urasti si pe mine. a zis Cher glumet. Te-ai hotarat ce vrei sa comanzi? - Ããã... nu. I-am si mie ce iti iei tu. Ma las pe mana ta, dar ai grija sa nu ma otravesti! i-am zis, iar ea a zambit, dandu-i chelnerului comanda. - Nu vreau sa fiu induscreta sau bagacioasa, dar de ce urasti trupa aia? m-a intrebat. - Pai... e o poveste lunga. am zis, apoi am facut o pauza. De fapt, nu e chiar atat de lunga, am zis, facand-o din nou sa rada. - Stii... esti chiar haioasa. mi-a zis. Si imi place mult faptul ca, desi ma adori, asa cum mi-ai zis adineaori nu ma divinizezi si te comporti cu mine ca si cum as fi o persoana normala, iar astfel de persoane sunt cel mai greu de gasit acum. - V-au sosit spaghetele. a zis chelnerul, asezandu-ne in fata cate o farfurie de paste care aratau apetisant si foarte delicios. - Mmmm... paste! am auzit o voce din spatele meu. Buna alegere, Cher. M-am intors catre persoana din spatele meu si am zambit. Hey!!!! Ce mai faceti, pufoseniilor? Oh, God cat de dor imi era de voi. Adica stiu ca am terminat abea acum cateva zile Hoatele de Inimi, dar mi-ati lipsit mult. Iar comentariile de la sfarsit m-au emotionat muuuult. Acum.... sa revenim la oile noadtre. Adica la Cher, Aria si cine credeti voi ca mai e noua persoana aparuta? Stiu ca nu e cine stie ce si ca probabil e ingrozitor de plictisitor, dar sper sa va placa macar putintel. Va pup si ne citim la urmatorul capitol. CarrotBoss loves you :* ♡♥ <3
Bạn đang đọc truyện trên: TruyenHHH.com